EXISTENȚIÁL, -Ă, existențiali, -e, adj. (Rar) Privitor la existență, care ține de existență. [Pr.: eg-zis-ten-ți-al] – Din fr. existentiel. Vezi definitia »

AFIXÁL, -Ă adj. referitor la afix. (< fr. affixal) Vezi definitia »

PERSONÁL, -Ă adj. 1. Care aparține cuiva (fiind proprietatea lui); specific pentru persoane; individual, propriu. ♦ (adv.) În persoană, însuși. ♦ Original, propriu. 2. Tren personal (și s.n.) = tren de persoane care oprește în toate stațiile; (gram.) pronume personal = pronume care arată persoana; mod personal = mod verbal ale cărui forme se schimbă după cele trei persoane. [Pl. -li, -le, (s.n.) -luri. / cf. lat. personalis, fr. personnel]. Vezi definitia »

INTRACONTINENTÁL, -Ă adj. în interiorul unui continent. (< fr., engl. intracontinental) Vezi definitia »

VOCÁL, -Ă adj. Referitor la voce, în legătură cu vocea, care produce vocea. ♦ (Despre muzică) Care se cântă cu vocea. [< fr. vocal, cf. lat. vocalis < vox – voce]. Vezi definitia »