DÍBLU, dibluri, s. n. Mică bucată de lemn sau de metal introdusă într-un zid, în care se fixează un cui pentru prinderea obiectelor. – Din germ. Dübel. Vezi definitia »

píglu, pígluri, s.n. (reg.) fier de călcat; piglais. Vezi definitia »

EPÉNGLU, epengluri, s. n. Exercițiu de zbor aviatic compus dintr-un număr de viraje executate la un unghi de 180° pe panta de urcare și de coborâre, urmate de coborâre în zbor și aterizare. – Din fr. épingle. Vezi definitia »

júglu s.n. (înv.) pădure acoperită cu trestii de bambus. Vezi definitia »

CENTÚPLU, -Ă adj. însutit. (< fr. centuple, lat. centuplex) Vezi definitia »