ONÍRIC, -Ă adj. 1. referitor la vise, la onirism; (despre fenomene psihice) care se desfășoară în vis. ◊ (despre stări psihopatologice) asemănător visului; delirant, halucinant. 2. (despre creații literare) care presupune o stare de vis, inspirat de vis. (< fr. onirique) Vezi definitia »

supărálnic, supărálnică, adj. (înv.) 1. supărător. 2. supărăcios. 3. (reg.) supărat, abătut, amărât, cătrănit. Vezi definitia »

AGITATÓRIC, -Ă, agitatorici, -ce, adj. Care servește sau se referă la agitație¹. – Din agitator² + suf. -ic. Vezi definitia »

TÍPIC², -Ă, tipici, -ce, adj. Care distinge, caracterizează o persoană, un obiect, un fenomen etc.; caracteristic, specific. ♦ (Substantivat, n.) Caracterul a ceea ce este specific; p. restr. totalitatea caracterelor unui fenomen artistic, ale unui personaj literar etc., care exprimă în artă esența realității. – Din fr. typique, lat. typicus. Vezi definitia »

STATÍSTIC adj. Referitor la statistică. [Cf. fr. statistique, it. statistico]. Vezi definitia »