vântușór (rar) s. n. Vezi definitia »

NUMITÓR, numitori, s. m. Termen al unei fracții ordinare, scris sub linia de fracție, care reprezintă împărțitorul operației de împărțire. ◊ Expr. A aduce la același numitor = a) a face ca două sau mai multe fracții ordinare să aibă același numitor; b) a împăca puncte de vedere deosebite sau a uniformiza (fără temei) păreri, tendințe, concepții diferite. – Numi + suf. -tor. Vezi definitia »

DISPENSATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Rar) (Cel) care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. [Cf. fr. dispensateur]. Vezi definitia »

RACLÓR, racloare, s. n. 1. Dispozitiv mobil folosit pentru curățarea nămolului depus pe fundul decantoarelor, fără scoaterea din funcție a instalației. 2. Instrument cu care se raclează; răzuitor. – Cf. fr. racloir. Vezi definitia »

INSULTĂTÓR, -OÁRE adj. Jignitor, ofensator. [< insulta + -tor]. Vezi definitia »