astáv, astávuri, s.n. (înv. și reg.) căptușeală, pânză groasă Vezi definitia »

CLAV s.n. (Ant.) Bandă de stofă purpurie, care, aplicată pe tunică, indica apartenența la ordinul senatorial sau ecvestru în vechea Romă. ♦ Margine de lână purpurie întrețesută în toga pretextă ca semn al cetățenilor romani mai mici de cincisprezece ani. [< lat. clavus]. Vezi definitia »

SCLAV, -Ă, sclavi, -e, s. m. și f. Persoană lipsită de orice drepturi, aflată în proprietatea deplină a unui stăpân de sclavi pentru care muncește; rob. ♦ Fig. Persoană care satisface orbește și servil voința altuia ♦ Fig. Persoană care își subordonează integral voința sau acțiunile unei pasiuni, unei dogme, unui viciu etc. – Din lat. sclavus. Cf. fr. esclave. Vezi definitia »

ZUGRÁV s.m. (sil. -grav), pl. zugrávi Vezi definitia »

smârceáv, -ă, adj. 1. (înv.) urât; murdar. 2. (reg.; în forma: zmârcav) (copil) nespălat, mucos. Vezi definitia »