MIERLÍCĂ, mierlici, s. f. (Rar) Mierliță. – Mierlă + suf. -ică. Vezi definitia »

TRAHEÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei traheii. [Pron. -he-i-. / < fr. trachéite]. Vezi definitia »

slábină, slábini, s.f. (reg.) 1. (la animale) parte moale și scobită a corpului, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului; deșert, flămânzare. 2. (la oameni) abdomen, slabiță. Vezi definitia »

ACUPRESÚRĂ s. f. acupunctură în exercitarea unei presiuni, a unui masaj la nivelul punctelor cu activitate biologică; presopunctură. (< germ. Akupresur) Vezi definitia »

MORFÍNĂ s. f. alcaloid din opiu, folosit ca narcotic, analgezic, calmant și uneori și stupefiant. (< fr. morphine) Vezi definitia »