SERGÉNT, sergenți, s. m. 1. Grad inferior în armată sau în poliție, imediat superior gradului de caporal; persoană care poartă acest grad. ◊ Sergent-major = grad militar superior sergentului și inferior plutonierului, primul grad de subofițer; persoană care are acest grad. 2. (În trecut) Gardist (1); gardian. – Din fr. sergent. Vezi definitia »

RAYONNÁNT, -Ă adj. v. reionant. Vezi definitia »

TRACASÁNT, -Ă, tracasanți, -te, adj. (Rar) Care tracasează. – Din fr. tracassant. Vezi definitia »

CLAUDICÁNT, -Ă adj. (Latinism) Care indică o claudicație; șchiop. [Pron. cla-u-. / < lat., fr. claudicant]. Vezi definitia »

INDECÉNT, -Ă, indecenți, -te, adj. Care calcă sau contrazice legile decenței; lipsit de pudoare; necuviincios, nerușinat, impudic, licențios. – Din fr. indécent, lat. indecens, -ntis. Vezi definitia »