MAGNIFICÉNȚĂ, magnificențe, s. f. (Livr.) Grandoare, măreție; fast, lux ieșit din comun. – Din fr. magnificence, it. magnificenza. Vezi definitia »

ȚIUITÚRĂ, țiuituri, s. f. Țiuit. [Pr.: ți-u-i-] – Țiui + suf. -tură. Vezi definitia »

LUCRĂTÚRĂ, lucrături, s. f. 1. Fel în care a fost executat un lucru făcut cu mâna; execuție. 2. Fig. (Fam.) Uneltire, intrigă (împotriva cuiva); lucrare. – Lucra + suf. -ătură. Vezi definitia »

zgârcitúră (înv. pop.) s. f., g.-d. art. zgărcitúrii; pl. zgârcitúri Vezi definitia »

CEFALÍNĂ s. f. Substanță care conține acizi grași, acid fosforic, gliceroli și aminoalcooli și care se găsește în țesutul nervos cerebral și în gălbenușul de ou. – Din fr. céphaline. Vezi definitia »