HIPOTÉCIU s. n. strat dens de hife care formează peretele bazal al apoteciului. (< lat. hypotecium) Vezi definitia »

PHIU interj. v. phi. Vezi definitia »

MINDIRIGÍU, mindirigii, s. m. (Înv. și reg.) Meseriaș care confecționează saltele și plăpumi. – Din tc. minderci. Vezi definitia »

OFÍCIU s. n. 1. serviciu (administrativ); local, birou al acestui serviciu. ♦ ~ diplomatic = misiune diplomatică pe lângă o organizație internațională; din ~ = fără a fi cerut, ca un serviciu obligatoriu; (în mod) oficial. 2. funcție, îndatorire, slujbă. 3. (pl.) servicii, ajutoare, înlesniri. ♦ bune ĩi = intervenție diplomatică a unui stat în vederea împăcării unor state în litigiu sau beligerante. 4. slujbă religioasă. 5. mică încăpere lângă sufragerie, în care se depozitează cele necesare pentru servirea mesei. (< lat. officium, germ. Offizium, fr. office) Vezi definitia »

AMBULATÓRIU², -IE, ambulatorii, adj. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. – Fr. ambulatoire (lat. lit. ambulatorius). Vezi definitia »