CIUBÉICĂ, ciubeici, s. f. (Reg.) Lulea (de calitate proastă). – Ciub[uc] + suf. -eică. Vezi definitia »

CÁȚĂ², cațe, s. f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața. Vezi definitia »

rúfă (rúfe), s. f. – 1. Haine, țesături albe, lenjerie. – 2. (Mold.) Cîrpă, zdreanță. Sl. rucho (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 320; Conev 83), cf. bg., sb., cr. ruho „îmbrăcăminte”, slov. ruha „cearșaf”, ceh. roucha „cearșaf”, ngr. ροῦχον „îmbrăcăminte” (Meyer, Neugr. St., II, 55). – Der. rufărie, s. f. (lenjerie); rufos, adj. (Mold., zdrențăros); rufană, s. f. (Mold., cîrpă; Mold., curvă), pentru ultimul sens, cf. buleandră, hanță, tîrfă etc.; rufean, s. m. (Mold., rufián), care concordă din întîmplare cu rufián, cf. Dragoș, BF, IX, 113. Vezi definitia »

CANADIÁNĂ s.f. Haină de vânt, scurtă, făcută dintr-un material impermeabil. [Pron. -di-a-. / < fr. canadienne]. Vezi definitia »

ANTÍCĂ s.f. Obiect de artă din antichitate. [< fr. antique]. Vezi definitia »