BLASTOGENÉZĂ s. f. 1. formare a blastulei. 2. reproducere asexuată, la unele organisme, prin înmugurire. 3. teorie potrivit căreia caracterele ereditare se transmit prin plasma germinativă. (< fr. blastogenèse) Vezi definitia »

COLOMBÍNĂ s. f. personaj feminin din comedia italiană, costumat la fel ca arlechinul. (<it. colombina) Vezi definitia »

BÁRBĂ, bărbi, s. f. 1. Păr care crește la bărbați pe bărbie și pe obraji. ◊ Loc. adv. În barbă = pe ascuns, numai pentru sine. ◊ Expr. (Fam.) A se trage de barbă (cu cineva) = a fi foarte intim cu cineva, a se bate pe burtă (cu cineva). (Arg.) A pune (sau a trage) bărbi = a minți, a înșira verzi și uscate. ◊ Compuse: barba-caprei = denumire dată mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi și înguste și cu flori galbene (Tragopogon); barba-împăratului = plantă erbacee cu flori de diferite culori, care se cultivă ca plantă de ornament și a cărei rădăcină are proprietăți purgative; norea (Mirabilis jalapa); barba-lupului = plantă erbacee cu flori galbene (Crispis biennis); barba-ursului = coada-calului. 2. Bărbie. 3. Smoc de păr pe care îl au unele animale sub bot. 4. Țepii de la spicele cerealelor. – Lat. barba. Vezi definitia »

pângă prep. (reg.) pe lângă. Vezi definitia »

troáhnă (-ne), s. f. – Gripă, guturai, răceală. – Var. Mold. troană, trohneală, Banat trocnă, trocneală. Sl. otravna „boală contagioasă” (Drăganu, Dacor., IV, 748); pentru pierderea lui o-, cf. strachină. Legătura cu ngr. βραχνός „răgușit” (Scriban) este mai puțin probabilă. Nu se folosește în N (ALR, I, 112). – Der. trohnit, adj. (cu guturai). Vezi definitia »