Definita cuvantului indispoziție
INDISPOZÍȚIE s.f. 1. Lipsă de voie bună, proastă dispoziție; supărare. 2. Boală ușoară. [Gen. -iei, var. indispozițiune s.f. / cf. fr. indisposition, it. indispositione].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu indispoziție
fúcie s.f. (reg.) vas de lemn în formă de butoi. Vezi definitia »
BRÉCIE (‹ it. breccia „pietriș, prundiș”) s. f. Rocă sedimentară detritică consolidată, în compoziția căreia intră fragmente colțuroase de roci preexistente, de dimensiuni și compoziție mineralogică diferite. Poate fi: b. vulcanică (roci magmatice cimentate prin lava eruptivă); b. piroclastică (produse colțuroase ale exploziei exogenă); b. tectonică (formată din fragmente provenite din rocile aflate în zonele de fractură ale scoarței Pămîntului, cimentate ulterior prin intermediul materialelor transportate de apele hidrotermale); b. sedimentară (la bazele pantelor din grohotișul depus). Vezi definitia »
piloșíe s.f. (înv. și reg.) calitatea de a fi tare; tărie, rezistență, tenacitate. Vezi definitia »
ȘĂLVIRÍE, șălvirii, s. f. (Înv.) Înșelătorie, pungășie, escrocherie. – Șalvir + suf. -ie. Vezi definitia »
PERSONOLOGÍE s. f. disciplină care studiază personalitatea umană sub toate raporturile. (< fr. personnologie) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z