COORDONATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care îndeplinește o funcție de coordonare. II. adj. conjuncție õare = conjuncție care stabilește un raport de coordonare. III. s. n. aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. (< fr. coordonnateur) Vezi definitia »

CREATÓR, -OÁRE, creatori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care creează, care fundează ceva. 2. S. m. (În concepțiile religioase) Dumnezeu. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. créateur, lat. creator. Vezi definitia »

HELIODÓR s. n. varietate de beril galben-verzui, transparent, piatră prețioasă. (< fr. héliodore) Vezi definitia »

bozgor Vezi definitia »

TOPÓR, topoare, s. n. Unealtă pentru tăiat copaci, pentru despicat lemne etc., formată dintr-un corp de oțel cu tăiș la un capăt și cu un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare. ◊ Loc. adj. și adv. Din topor = fără finețe; grosolan, necioplit. ◊ Expr. A fi topor de oase = a avea de îndurat greutăți mari, a suferi mult. A sta cu toporul la brâu = a fi totdeauna gata de ceartă, de bătaie. – Din sl. toporŭ. Vezi definitia »