Definita cuvantului insubordonare
INSUBORDONÁRE s.f. (Rar) Nesupunere la ordine; neascultare; indisciplină. [Cf. fr. insubordination].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu insubordonare
subțiráre, s.f. (înv.) 1. subțiere, micșorare. 2. parte subțire a unui corp, a unui obiect. Vezi definitia »
INDÚCERE s.f. Acțiunea de a induce și rezultatul ei. [< induce]. Vezi definitia »
ALBÍRE, albiri, s. f. Acțiunea de a (se) albi. – V. albi. Vezi definitia »
CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de a centra; centraj. – V. centra. Vezi definitia »
TRANSBORDÁRE s.f. Acțiunea de a transborda și rezultatul ei; transbord. [< transborda]. Vezi definitia »