CONTRACTUALÍSM s.n. Doctrină socială, politică și juridică, apărută în sec. XVII, fundată pe principiul contractului social; teoria contractualistă. [Pron. -tu-a-. / cf. it. contrattualismo]. Vezi definitia »

CHIETÍSM s. n. Doctrină mistică care susține că perfecțiunea creștină constă în dragostea față de Dumnezeu și în liniștea inactivă a sufletului. [Pr.: chi-e. – Var.: cvietísm s. n.] – Din fr. quiétisme. Vezi definitia »

ȘIÍSM s. n. principalul curent musulman, religia de stat în Iran și în Yemen, care nu recunoaște sunna și pe califii sunniți. (< fr. chiisme) Vezi definitia »

ATICÍSM s. n. Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor atenieni ♦ Stil caracterizat prin măsură, eleganță și rafinament. – Din fr. atticisme, lat. atticismus. Vezi definitia »

VALDÍSM s. n. elem. valdeism. Vezi definitia »