TENTÁNT, -Ă, tentanți, -te, adj. Care tentează, atrage; ispititor, ademenitor. – Din fr. tentant. Vezi definitia »

CONSECUÉNT, -Ă adj. v. consecvent. Vezi definitia »

REVÉNT s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și flori mici, verzui, cu rădăcina și rizomul cu un gust foarte amar, întrebuințate în medicină ca purgativ; rubarbă (Rheum officinale). ♦ Purgativ obținut din rădăcina și rizomul acestei plante. – Din tc. râvend. Vezi definitia »

STUDÉNT, -Ă s. m. f. cel care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior. (< germ. Student, it. studente, lat. studens) Vezi definitia »

IMANÉNT, -Ă adj. Propriu naturii obiectului, decurgând lăuntric din natura obiectului; intrinsec, constant, permanent. ◊ Filozofia (sau școala) imanentă = școală filozofică idealist-subiectivă care susținea că existența, realitatea reprezintă exclusiv conținutul conștiinței. // s.m. și f. (Rar) Adept al filozofiei imanente. [Cf. fr. immanent, it. immanente, lat. immanens]. Vezi definitia »