CÚJBĂ, cujbe, s. f. 1. Bucată de lemn bifurcată la capăt, care se fixează în pământ sau într-un zid și de care se leagă sau se atârnă, cu un lanț, ceaunul deasupra focului. 2. (Reg.) Nuia bine răsucită și pârlită în foc, întrebuințată în loc de frânghie. – Din scr. gužba. Vezi definitia »

ANEURÓZĂ s. f. aneurie. (< fr. aneurose) Vezi definitia »

mutélcă (mutélci), s. f. – Piuliță. – Var. mutercă. Pol. muterka, din germ. Mütterchen „mămică” (Cihac, II, 207; Iordan, Dift., 95; Scriban; Iordan, BF, VI, 169). În Mold. Vezi definitia »

purtálă s.f. (reg.; în loc. adj.) de purtală = de purtare (obiecte de îmbrăcâminte). Vezi definitia »

piață neagră expr. (pub.) zonă economico-financiară a tranzacțiilor și operațiunilor ilicite. Vezi definitia »