ASTRĂGÁCI, astrăgace, s. n. Instrument de cizmărie folosit la întins talpa sau la întors cizmele pe față, după ce au fost cusute pe dos. – Comp. bg. străgači „răzuitor”. Vezi definitia »

deprắci, Adv. – Complet, cu desăvîrșire. Rut. preč (Tiktin; Candrea; Scriban). În Bucov. Vezi definitia »

știricí², pers. 3 sg. știricéște, vb. IV refl. (reg.; despre oi) a deveni stearpă. Vezi definitia »

papíci s.m. pl. (reg.) dedițel de pădure. Vezi definitia »

cîrpáci (cârpáci), s. m. – 1. Meseriaș care peticește. – 2. Persoană care lucrează prost. – Mr. cîrpaci. Sl. (bg. kurpačĭ, cf. Conev 60; slov. kèrpač). – Der. cîrpăci (var. cîrpoci, cîrpogi), vb. (a petici; a lucra prost); cîrpăceală, cîrpăcie, s. f. (lucru prost făcut); cîrpăcitor, adj. (care peticește). Cf. cîrpă, cîrpi. Vezi definitia »