SORTILÉGIU s.n. (Liv.; în superstiții) Vrăji, farmece; profeție. [Pron. -giu. / < fr. sortilège, cf. lat.med. sortilegium < sortilegus – profetic]. Vezi definitia »

CONTRAINTEROGATÓRIU s. n. interogatoriu luat pentru a verifica un interogatoriu anterior. (< fr. contre-interrogatoire) Vezi definitia »

CONGIÁRIU, -IE I. adj. care se referă la congiariu (II). II. s. n. 1. vas cu o capacitate de un congiu. 2. distribuire gratuită de vin, ulei etc. făcută poporului în vechea Romă. ◊ distribuire de bani, de daruri etc. făcută soldaților sau poporului (de împărați). (< lat. congiarium) Vezi definitia »

EXPLORATÓRIU, -IE adj. referitor la explorare. (< fr. exploratoire) Vezi definitia »

sfântáriu, sfântárii, s.n. (înv.) altar. Vezi definitia »