Definita cuvantului bertă
bértă (bérte), s. f. – Podoabă de cap, văl. – Var. b(e)artă, bortă, partă. Mag. bérta, din germ. Berthe, cf. fr. berthe, sp. berta. Var., provenind din mag., sînt populare în Trans., ca și der. bertelie. Pentru acesta din urmă, cf. Bogrea, Dacor., IV, 793.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bertă
LATÉNȚĂ s.f. Stare latentă. [< fr. latence]. Vezi definitia »
TIMÓNĂ s.f. Roată cu cavile de lemn pe margine, cu ajutorul căreia se manevrează cârma unei nave. [< fr. timon, it. timone]. Vezi definitia »
APȘOÁRĂ, apșoare, s. f. Diminutiv al lui apă. – Apă + suf. -șoară. Vezi definitia »
LEUCOPEDÉZĂ s. f. aflux de leucocite în stomac și în intestin, în digestie. (< fr. leucopédèse) Vezi definitia »
LITOSFÉRĂ s. f. înveliș exterior, solid, al globului terestru. (< fr. lithosphère) Vezi definitia »