AGONIZÁNT, -Ă, agonizanți, -te, adj. Care agonizează; muribund. – Fr. agonisant. Vezi definitia »

TETRAVALÉNT, -Ă, tetravalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care are patru valențe. – Din fr. tétravalent. Vezi definitia »

inteligent,istet Vezi definitia »

CONCERTÁNT, -Ă, concertanți, -te, adj. Cu caracter de concert (1). ◊ Simfonie concertantă = simfonie în care două sau mai multe instrumente au, alternativ, un rol dominant în orchestră. Voce concertantă = voce principală cu caracter solistic-virtuos într-un ansamblu coral. – Din fr. concertant. Vezi definitia »

DISONÁNT, -Ă, disonanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care sună neplăcut, care reprezintă o disonanță. – Din fr. dissonant. Vezi definitia »