Definita cuvantului bîlci
bîlci (bấlciuri), s. n. – 1. (Înv.) Sărbătoare a sfîntului ocrotitor, aniversare; serbare, hram. 2. Tîrg, iarmaroc, talcioc. – Var. (înv. și Trans.) bulciu; (Banat) bulciug, s. n. (despărțire funebră). Mag. bolcsu, búlcsú (Cihac, II, 486; Gáldi, Dict., 111).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bîlci
piocí, piocésc, vb. IV (reg.) 1. (despre păsări și puii lor) a piui. 2. (despre oameni) a vorbi cu voce subțire, pițigăiată; a pioncăi, a pioncăni. 3. a vorbi încet, slab, stins, a pioncăni. Vezi definitia »
PREPELÉCI, prepeleci, s. m. (Reg.) Căpiță de fân. – Din prepeleac. Vezi definitia »
pominocí, pominocésc, vb. IV refl. (înv.) a se dărui, a se consacra, a se devota (unei cauze). Vezi definitia »
scăunéci, scăunéce, s.n. 1. (pop.) scaun mic; scăunaș. 2. (reg.) parte a unei unelte pe care se sprijină sau în care se fixează întreaga unealtă. Vezi definitia »
PAUCI- elem. „puțin (numeros)”. (< fr. pauci-, cf. lat. paucus) Vezi definitia »