AMÁRĂ s. f. cablu pentru amararea ambarcațiilor. (< fr. amarre) Vezi definitia »

DEJÚRSTVĂ, dejurstve s. f. (Înv.) Corp de gardă; comandament militar [Var.: djúrstvă s. f.] – Din rus. dĕzurstvo. Vezi definitia »

SUFICIÉNȚĂ, suficiențe, s. f. 1. (Rar) Faptul de a fi suficient; îndestulare. 2. Încredere, mulțumire de sine exagerată; vanitate. [Pr.: -ci-en-] – Din it. sufficienza. Vezi definitia »

scărúță, scărúțe, s.f. (reg.) 1. scară mică; scăriță. 2. scară la șaua calului. 3. colăcel pentru pomeni de forma unei scărițe. 4. cobilă (de transportat plugul). 5. coreie (la sanie). 6. grătar (de fript carne). Vezi definitia »

SILÁBĂ s. f. parte dintr-un cuvânt, dintr-unul sau din mai multe foneme, care se rostește într-o singură emisiune a vocii. (< fr. syllabe, lat. syllaba) Vezi definitia »