HÓTĂ s. f. 1. partea de sus, evazată, a unei vetre. 2. construcție de zid, de metal etc. deasupra unei surse de gaze pentru a le colecta și evacua printr-un coș de ventilație. (< fr. hotte) Vezi definitia »

moșcoálă, moșcoále, s.f. (reg.) rușine, ocară. Vezi definitia »

ARSÍNĂ s. f. denumire generică a unor compuși organici ai hidrogenului arseniat. (< fr. arsine) Vezi definitia »

ANTITÉZĂ s.f. 1. Opoziție între două idei, între două noțiuni, între două teze. 2. Figură de stil bazată pe contrastul dintre două idei care se pun în relief una pe cealaltă. 3. Judecată opusă unei alte judecăți, numită teză. ♦ (În filozofia lui Hegel) A doua etapă a triadei; negație, opoziție. [< fr. antithèse, cf. lat., gr. antithesis – opoziție]. Vezi definitia »

huștupínă s.f. (reg.) persoană mare și diformă; huțupină. Vezi definitia »