TĂBLÍȚĂ, tăblițe, s. f. Diminutiv a lui tablă¹. 1. Placă dreptunghiulară de ardezie, înrămată în lemn, pe care scriau cu condei de piatră școlarii începători. 2. (La romani) Placă mică acoperită cu un strat de ceară, pe care se scria cu un stilet. 3. (Înv.) Carnețel în care se notau diverse fapte, maxime etc. – Tablă¹ + suf. -iță. Vezi definitia »

ACETALDEHÍDĂ s.f. Aldehidă acetică. [< fr. acétaldéhyde]. Vezi definitia »

ENDONEFRÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mucoasei bazinetului. [< fr. endonéphrite]. Vezi definitia »

BUFOTOXÍNĂ s.f. (Med.) Constituent al veninului de broască râioasă, având acțiune analgezică și hemostatică. [< fr. bufotoxine]. Vezi definitia »

SPOROCÓRĂ adj., s. f. (plantă) la care diseminarea se face prin spori. (< fr. sporochore) Vezi definitia »