FONOLÓGIC, -Ă, fonologici, -ce, adj. Care ține de fonologie sau de foneme, privitor la fonologie; fonematic. – Din fr. phonologique. Vezi definitia »

RADIOMIMÉTIC, -Ă, radiomimetici, -ce, adj. (Fiz.; despre substanțe) Cu acțiune asemănătoare radiațiilor ionizate. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiomimétique, engl. radiomimetic. Vezi definitia »

ORGÁNIC, -Ă adj. 1. Care ține de structura, de esența, de funcțiile unui organ sau ale unui organism. ♦ Unitar, inseparabil. ♦ (Fig.) Care se referă la constituția, la structura unei lucrări, a unui tratat etc. 2. Care intră în compoziția chimică a organismului viețuitoarelor. ♦ Chimie organică = parte a chimiei care studiază compușii carbonului cu hidrogenul și derivații acestora. [Cf. fr. organique, lat. organicus]. Vezi definitia »

ÉTIC, -Ă I. adj. referitor la etică; moral. II. s. f. 1. disciplină filozofică, studiul aspectelor teoretice și practice ale moralei; teoria filozofică a moralei. 2. ansamblul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți. (< fr. éthique, lat. ethicus, gr. ethikos) Vezi definitia »

MULTIÉTNIC, -Ă adj. din mai multe etnii. (< multi- + etnic) Vezi definitia »