Definita cuvantului poherț
pohérț, pohérțe, s.n. (reg.) fierul care unește inima carului cu osia anterioară; partea superioară a osiei anterioare a carului.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu poherț
sugșugáț, -ă, adj. (înv.; despre anii agricoli) sărac, neproductiv. Vezi definitia »
SOMNULÉȚ2 s. n. Somnișor2. – Somn2 + suf. -uleț. Vezi definitia »
právăț (pravéțe), s. n. – 1. (Înv.) Direcție. – 2. (Înv.) Obiectiv, scop, finalitate. – 3. Drum, cărare. Sl. pravĭcĭ „drum drept” (Cihac, II, 287). Este dubletul lui pravăț, s. n. (Banat, puț de mină), din sb. pravac (Candrea), ambele din sl. pravŭ „drept”. – Der. pravednic, adj. (înv., drept, direct), din sl. pravidĭnikŭ; pravilă, s. f. (lege; cod), sl. pravilo; pravilnic, adj. (înv., legitim, legal); pravilnicesc, adj. (înv., legal). Comp. pravoslavie, s. f. (ortodoxie), din sl. pravoslavije, după gr. ỏρθοδοξία; pravoslavnic, adj. (ortodox; pios), din sl. pravoslavinŭ. Vezi definitia »
slătineánț, slătineánți, s.m. (reg.) bărbat care face parte din populația de bază a orașului Slatina sau care este originar de acolo. Vezi definitia »
STÁREȚ, -Ă, stareți, -e, s. m. și f. Persoană (călugăr sau călugăriță) care conduce o mănăstire; egumen. [Var.: (reg.) stáriț, -ă s. m. și f.] – Din sl. starici. Vezi definitia »