Definita cuvantului ponor
ponór, ponoáre, s.n. (pop.) 1. povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea unor straturi de teren; râpă. 2. loc necultivat; pârloagă. 3. munte înalt cu creasta golașă, lipsită de vegetație. 4. deal cu coama înaltă și rotundă. 5. mică apă curgătoare; gârlă; apă stătătoare mai mare decât o baltă. 6. poiană (într-o pădurice). 7. vizuină, bârlog (într-o regiune accidentată). 8. casă mică și scundă. 9. (fig.) necaz, supărare, nenorocire; amar. 10. greșeală, vină. 11. mulțime, număr mare.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu ponor
vălțuitór (-țu-i-) s. m., pl. vălțuitóri Vezi definitia »
TÚRGOR s. n. 1. turgescență (1). 2. stare de ușoară tensiune a unei celule, a unui organ ori țesut animal sau vegetal datorită bogăției de lichide. (< fr., lat. turgor) Vezi definitia »
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor. Vezi definitia »
RADIOOPERATÓR, -OÁRE, radiooperatori, -oare, s. m. și f. Operator (1) de radio2. [Pr.: -di-o-o-] – Din engl. radiooperator. Vezi definitia »
perforator, perforatoare s. n. (glum.) penis. Vezi definitia »