Definita cuvantului marcotă
MARCÓTĂ s.f. Lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit, poate da o nouă plantă. ♦ Plantă obținută prin marcotaj. [< fr. marcotte].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu marcotă
ISOPÁGĂ s.f. v. izopagă. Vezi definitia »
ENCLÍZĂ s. f. așezare a unui cuvânt, a unei silabe sau a unui element neaccentuat în poziție enclitică; postpunere. (< fr. enclise, germ. Enklise, gr. enklisis, înclinație) Vezi definitia »
mítră (mítre), s. f. – Matrice, uter. – Mr. mitră. Ngr. μητρα. – Der. mitral, adj., din fr. mitral; mitropolie, s. f. (biserică ortodoxă cu rang superior episcopiei), mr. mitropule, din mgr. μητρόπολις, parțial prin intermediul sl. mitropolija (Vasmer, Gr., 100); mitropolit, s. m. (arhiepiscop în ierarhia ortodoxă), din mgr. μητροπολίτης (Murnu 38); arhimitropolit, s. m. (arhiepiscop principal); cu gr. ἀρχί- „super”; metropolă, s. f. (capitală), din fr. métropole; metropolitan, adj. (al capitalei). Vezi definitia »
IZOTERMOBÁTĂ s. f. linie care unește punctele cu aceeași temperatură a apei de mare în adâncime. (< izoterm + -bată) Vezi definitia »
LUCÚLĂ s. f. granulație strălucitoare, ovală, pe suprafața fotosferei, formată din nori. (< lat. lucula) Vezi definitia »