oțét (oțéturi), s. n. – Lichid cu gust acru folosit în alimentație; acid acetic diluat. Sl. ocĭtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 235; REW 98; Conev 88) din lat. acetum (Romansky 123; der. din gotică, propusă prin sl. de REW, nu pare sigură), cf. bg., cr., slov., rut., rus. ocet, mag. eczet. Der. din lat. acetum (Cipariu, Elemente, 10; Schuchardt, Vok., III, 87) nu e posibilă. Der. oțetar, s. m. (producător sau negustor de oțet; arbore ornamental, Rhus typhina); oțetar, s. n. (serviciu de masă pentru oțet și untdelemn; vas pentru oțet); oțetărie, s. f. (fabrică de oțet); oțeți, vb. (var. Mold. oțeti), vb. refl. (a se înăcri); oțetos, adj. (acru). Vezi definitia »

OCTÉT² s. m. 1. (chim.) configurație electronică în care stratul exterior al unui atom este ocupat de opt electroni. 2. (inform.) bait. (< fr., engl. octet) Vezi definitia »

Internét, interneturi, s. n. 1. Un sistem mondial de rețele de calculatoare interconectate, care înlesnește serviciile de comunicare a datelor, cum ar fi: deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanță, transferul de fișiere, poșta electronică și grupurile de discuții. Internet este o cale de a conecta rețelele existente de calculatoare, care extinde mult posibilitățile fiecărui sistem participant. Internet, prefigurat de ARPAnet, a fost inițial realizat pentru a fi folosit de instituțiile militare, dar tehnologia sa permite practic oricărui sistem să se conecteze la el printr-o poartă electronică. Astfel, mii de sisteme de calcul ale marilor firme, precum și sisteme de poștă electronică cu plată ca MCI și CompuServe, au devenit părți componente din Internet. Cu peste 2 milioane de calculatoare gazdă ce deservesc aproximativ 20 de milioane de utilizatori, Internet se extinde cu un milion de noi utilizatori în fiecare lună. [Dicționar de calculatoare și Internet, Ed. Teora] Vezi definitia »

MOLÉT s. m. 1. inflamație a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal. 2. (anat.) denumire a mușchilor posteriori ai gambei. (< fr. mollet) Vezi definitia »

BURÉT s. n. 1. fire groase și neregulate din deșeuri de mătase naturală. 2. țesătură de mătase cu firul gros, neregulat și poros. (< fr. bourrette) Vezi definitia »