ÉRĂ s. f. 1. perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ◊ epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pământului. (< fr. ére, lat. aera) Vezi definitia »

MANÓPERĂ s.f. 1. Muncă manuală necesară pentru efectuarea unei lucrări, pentru producerea unui lucru. 2. (Fig.) Uneltire, intrigă, manevră. [După fr. manoeuvre, it. manovra, cf. lat. med. manopera]. Vezi definitia »

a se spăla pe picioare în damigeană expr (glum. – d. femei) a avea picioare foarte subțiri. Vezi definitia »

BALÁDĂ, balade, s. f. 1. Creație poetică în versuri, făcând parte din genul epic, inspirată de obicei din tradiția istorică sau populară și care relatează o acțiune eroică, o legendă, o întâmplare însemnată. 2. Creație muzicală cu caracter narativ. – Fr. ballade. Vezi definitia »

CRUCÍȚĂ, crucițe, s. f. (Rar) Cruciuliță (1). – Cruce + suf. -iță. Vezi definitia »