BĂNUÍ, bănuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A presupune; a presimți; a întrevedea o anumită situație, o anumită soluție etc. 2. Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. Intranz. (Reg.) A se supăra pe cineva; a-i face mustrări. 4. Intranz. (Reg.) A regreta, a se căi. – Din magh. bánni. Vezi definitia »

picluí, picluiésc, vb. IV (reg.) a cerne (foarte fin), pentru a obține o făină de calitate superioară. Vezi definitia »

înmelcuí, înmelcuiésc, vb.IV (înv.) a forma ceva ca melcul, a învârti (hârtia) în formă de melc. Vezi definitia »

păzúi s.n. (reg.) deal, pisc, culme. Vezi definitia »

BRĂDÚI, brădui, s. m. (Reg.) Brăduț. – Brad + suf. -ui. Vezi definitia »