Definita cuvantului sălbățică
sălbățícă adj. f. (reg.) 1. (despre plante) care a crescut de la sine necultivată; care nu este altoită. 2. (despre animale și păsări) care trăiește în natură nedomesticită, neîmblânzită, sperioasă, temătoare, sfioasă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu sălbățică
NÓMĂ2 s.f. 1. (Ist.) Diviziune administrativă în vechiul Egipt și în Grecia. 2. V. nom. [< fr. nome, fr. nomos]. Vezi definitia »
TRIÓDĂ, triode, s. f. Tub electronic cu trei electrozi. [Pr.: tri-o-] – Din fr. triode. Vezi definitia »
ANACÚSTICĂ (‹ fr.) adj. Zonă ~ = regiune a spațiului cosmic situată la peste 160 km de supr. Pămîntului, în care propagarea undelor sonore încetează (distanța dintre moleculele de aer este mai mare decît lungimea de undă a sunetului, instalîndu-se tăcerea absolută). Vezi definitia »
ENTOPLÁSMĂ s. f. partea interioară a protoplasmei celulare. (< germ. Entoplasma) Vezi definitia »
DULÚȚĂ s. f. (Reg.; în expr.) A se duce duluță = a fugi iute; a se face nevăzut. – Et. nec. Vezi definitia »