intrătór, intrătoáre, adj. (înv.) care intră. Vezi definitia »

AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârlă. ♦ (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri pentru aruncarea lemnelor într-o grămadă mare. – Din azvârli + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

PRECEPTÓR s.m. (În trecut) Educator particular al unui copil sau al unui tânăr; meditator, pedagog. [< lat. praeceptor, cf. fr. précepteur]. Vezi definitia »

OFENSATÓR, -OÁRE, ofensatori, -oare, adj. Care ofensează, care constituie o jignire; insultător, jignitor; injurios. – Ofensa + suf. -tor. Vezi definitia »

ZAVISTUITÓR, -OÁRE, zavistuitori, -oare, adj. (Înv.) Invidios, pizmaș, intrigant. [Pr.: -tu-i-]- Zavistui + suf. -tor. Vezi definitia »