DECORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. cel care se ocupă cu decorarea clădirilor, a interioarelor etc. 2. cel care face decoruri pentru teatru, film, televiziune. II. s. n. unealtă de bucătărie pentru decorarea unor forme diferite (roșii, ciocolată, frișcă etc.) (< fr. décorateur) Vezi definitia »

SUPLINITÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Profesor, institutor etc.) care suplinește pe cineva la o catedră sau (p. ext.) într-o muncă. [< suplini + -tor, după it. supplitore]. Vezi definitia »

STRĂJUITÓR, -OÁRE, străjuitori, -oare, adj. (Rar) Care străjuiește, păzește, veghează. ♦ (Substantivat) Paznic, păzitor, străjer. [Pr.: -ju-i-] – Străjui + suf. -tor. Vezi definitia »

CAUZATÓR, -OÁRE adj. care cauzează ceva. (< fr. causateur) Vezi definitia »

ZIGOSPÓR s. m. zigot. (< fr. zygospore) Vezi definitia »