surugíu (-íi), s. m. – 1. Vizitiu de poștalion. – 2. Birjar. – Mr. surugiu. Tc. sürücü (Roesler 603; Șeineanu, II, 331; Lokotsch 1956), cf. ngr. σουρουτζής, sb. surudžija. – Der. surugu(i)esc, adj. (de surugiu); surug(i)ește, adv. (ca surugii). Vezi definitia »

NEPTÚNIU s.n. Element chimic obținut în laborator prin reacții nucleare. [Pron. -niu. / < fr. neptunium]. Vezi definitia »

teritoriu sau tară lipsită de independentă politică si economică, guvernata de o alta. Vezi definitia »

mocangiu, mocangii s. m. (peior.) om naiv / credul. Vezi definitia »

ÚLIU, ulii, s. m. Gen de păsări răpitoare de zi, mari și puternice, din familia acvilidelor, care atacă păsări și mamifere mici (Accipiter); pasăre din acest gen. ◊ Uliu-păsăresc = păsărar (2) (Accipiter nisus). – Din magh. ölyü. Vezi definitia »