NĂLUCEÁLĂ, năluceli, s. f. (Rar) Nălucă (2). – Năluci + suf. -eală. Vezi definitia »

zmeoáică s. f., g.-d. art. zmeoáicei; pl. zmeoáice Vezi definitia »

OCULOGRÁMĂ s. f. înregistrare a mișcărilor globilor oculari. (< fr. oculogramme) Vezi definitia »

ÚSNĂ, usne, s. f. (Pop.) 1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre. 2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din sl. ustĩna. Vezi definitia »

CISTÍNĂ s. f. aminoacid sulfurat din condensarea a două molecule de cisteină. (< fr. cystine) Vezi definitia »