TRANSCRÍPȚIE s.f. 1. Copie. 2. Formalitate prescrisă de lege, constând în copierea unui act juridic într-un registru public special. [Gen. -iei, var. transcripțiune s.f. / cf. fr. transcription, lat. transcriptio]. Vezi definitia »

IZOCRAȚÍE s. f. (în democrația sclavagistă ateniană) participarea egală la exercitarea puterii a tuturor cetățenilor. (< engl. isocracy) Vezi definitia »

ARTICULÁȚIE, articulații, s. f. 1. Legătură (mobilă) între două sau mai multe oase, prin intermediul ligamentelor; încheietură; locul acestei legături. ♦ Legătură între mai multe corpuri solide, care permite rotația lor relativă în jurul uneia sau a două axe sau al unui punct. 2. (Rar) Articulare. – Fr. articulation (lat. lit. articulatio, -onis). Vezi definitia »

ELÉCȚIE s.f. v. elecțiune. Vezi definitia »

BRADIARTRÍE s. f. bradilalie. (< fr. bradyarthrie) Vezi definitia »