Definita cuvantului sfârșitor
sfârșitór, sfârșitoáre, adj., s.m. (înv.) 1. (adj.) care ajunge să ..., care săvârșește. 2. (s.m.) înfăptuitor.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu sfârșitor
RECTIFICATÓR, -OÁRE adj. Care rectifică; rectificativ. // s.m. și f. Muncitor calificat care lucrează la rectificări. [Cf. fr. rectificateur]. Vezi definitia »
OMOGENEIZATÓR s. n. v. omogenizator. Vezi definitia »
EDIFICATÓR, -OÁRE adj. de natură a edifica (II), exemplar, concludent, pilduitor; edifiant (2). (< fr. édificateur, lat. aedificatore) Vezi definitia »
AMBASADÓR s.m. Reprezentant diplomatic de rang superior, însărcinat să reprezinte un stat pe lângă un alt stat. ♦ Persoană care are o misiune specială pe lângă un stat sau o organizație internațională. [< fr. ambassadeur]. Vezi definitia »
DADOFÓR s. m. (ant.) purtător de faclă, însoțitor al zeului Mithra. (< gr. dadophoros) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z