ROMANÍSTICĂ s. f. disciplină lingvistică și filologică care studiază limbile romanice. (< germ. Romanistik) Vezi definitia »

PROTUBERÁNȚĂ, protuberanțe, s. f. 1. Parte a unui obiect, a unui organ etc. ieșită în relief; proeminență, ieșitură. 2. Nor de gaz incandescent care apare pe fondul coroanei solare în forma unor limbi de foc. – Din fr. protubérance. Vezi definitia »

MICROCENTRÁLĂ s. f. centrală electrică sau de termoficare pentru alimentarea unor consumatori izolați. (< fr. microcentrale) Vezi definitia »

ENTEROPTÓZĂ s. f. deplasare a intestinului în partea de jos a cavității abdominale. (< fr. entéroptose) Vezi definitia »

LETRÍNĂ, letrine, s. f. (Tipogr.) Literă majusculă (de obicei ornată) folosită la început de capitol în ediții bibliofile. – Din fr. lettrine. Vezi definitia »