Definita cuvantului patrimoniu
PATRIMÓNIU s.n. Bunuri moștenite prin lege de la părinți; bunuri de familie. ♦ Bunurile, veniturile care aparțin unei persoane, unei colectivități, unui stat etc.; bun public. [Pron. -niu. / < lat. patrimonium, cf. fr. patrimoine, it. patrimonio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu patrimoniu
BIDIBÍU s. m. v. bidiviu. Vezi definitia »
PAMBRÍU, pambriuri, s. n. (Înv.) Stofă de lână merinos. – Et. nec. Vezi definitia »
PRETÓRIU s.n. 1. Reședința pretorului roman; loc unde acesta ținea judecățile. ♦ Prefect al pretoriului = comandant al gărzii pretorienilor. ♦ Cortul comandantului, care se așeza în mijlocul unei tabere romane. 2. Sală de judecată a unui tribunal. [Pron. -riu. / < lat. praetorium]. Vezi definitia »
TELEINTERVÍU s.n. Interviu luat pentru a fi transmis la televiziune. [Cf. fr. télé-interview, engl. tele-interview]. Vezi definitia »
PERIHÉLIU s. n. punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita unui corp ceresc. (< fr. périhélie, lat. perihelium) Vezi definitia »