ARISTOCRAȚÍE s.f. Clasă socială conducătoare care deține puterea de stat și asuprește celelalte clase (în orânduirea sclavagistă și feudală); pătură restrânsă care se bucură de diferite privilegii; nobilime. ♦ (Fig.) Vârfurile privilegiate ale unei clase sau ale unui grup social, care s-au desprins de clasa din care fac parte și se bucură de avantaje speciale. [< fr. aristocratie, it. aristocrazia, gr. aristokratia < aristos – nobil, kratos – putere]. Vezi definitia »

FOTOCROMÍE s.f. Procedeu de reproducere fotografică prin care se obțin imagini în culori. ♦ Fotografie obținută prin acest procedeu. [Gen. -iei. / < fr. photochromie]. Vezi definitia »

POLICOLÍE s.f. Producere de fiere în cantitate prea mare. [< fr. polycholie, cf. gr. polys – numeros, chole – fiere]. Vezi definitia »

CINOFILÍE s.f. Atașament, interes pentru câini. [Gen. -iei. / < fr. cynophilie]. Vezi definitia »

XENOFILÍE s.f. Dragoste, atașament față de tot ceea ce este străin. [Gen. -iei. / < fr. xénophilie]. Vezi definitia »