strâgăciútă, strâgăciúte, s.f. (reg.) semnalizare prin strigăte puternice; cerere de ajutor prin țipete. Vezi definitia »

CATASTRÓFĂ, catastrofe, s. f. Eveniment tragic de mari proporții, cu urmări dezastruoase; dezastru, nenorocire, calamitate; tragedie. – Din fr. catastrophe, lat. catastropha. Vezi definitia »

TRIBÚNĂ, tribune, s. f. 1. Construcție din lemn, din beton, din piatră etc., de obicei cu mai multe rânduri de bănci așezate în amfiteatru, de unde spectatorii pot privi desfășurarea unei festivități, a unei parade, a unei competiții etc.; p. restr. fiecare dintre cele două laturi lungi ale acestei construcții (având cea mai bună vizibilitate). 2. Loc înălțat, platformă, estradă pe care stă cel ce vorbește în fața publicului. – Din fr. tribune. Vezi definitia »

PIPĂITÚRĂ, pipăituri, s. f. (Rar) Pipăire. [Pr.: -pă-i-] – Pipăi + suf. -tură. Vezi definitia »

șoroábă, șoroábe, s.f. (reg.) dungă ce se face la capătul sfredelului, în locul unde bate minerul cu fistăul. Vezi definitia »