Definita cuvantului șeptucă
șeptúcă s.f. (reg.) carte de joc marcată cu numărul șapte; șeptar, șeptic.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu șeptucă
RÂNDUIÁLĂ, rânduieli, s. f. 1. Faptul de a rândui; fel de aranjare a lucrurilor în mod ordonat; p. ext. ordine. 2. Fel în care se desfășoară o acțiune, un sistem de organizare statornicit sau impus. ♦ Măsură, directivă, dispoziție, aranjament. 3. Ceremonial, forme statornicite; datină, obicei, regulă. 4. Denumire generică folosită în trecut pentru anumite dări în bani către domnie. [Pr.: -du-ia-] – Rândui + suf. -eală. Vezi definitia »
POLIARTRÍTĂ s. f. inflamare a mai multor articulații. (< fr. polyarthrite) Vezi definitia »
NARCÓZĂ1 s. f. anestezie generală profundă, cu somn lipsit de reflexe, provocată de un narcotic. (< fr. narcose, germ. Narkose) Vezi definitia »
ABATÉSĂ s.f. (Rar) Superioară a unei mănăstiri catolice de călugărițe. [< it. abbadessa, cf. lat. abbatissa]. Vezi definitia »
MICROFILMOTÉCĂ, microfilmoteci, s. f. Colecție de microfilme; p. ext. încăpere specială în care se păstrează astfel de colecții. – Micro1 + filmotecă. Vezi definitia »