Definita cuvantului plenipotență
PLENIPOTÉNȚĂ s.f. Putere deplină acordată cuiva pentru a trata o chestiune oarecare. [< it. plenipotenza].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu plenipotență
SAXTÚBĂ s. f. instrument muzical de suflat din alamă, de mari dimensiuni, cu o sonoritate puternică de bas. (< germ. Saxtuba) Vezi definitia »
a face o talpă expr. a face o plimbare, a ieși la plimbare. Vezi definitia »
cáhlă (cáhle), s. f.1. (Bucov.) Sobă de cărămizi din lut ars. – 2. (Mold. și Bucov.) Coșul sobei. – Var. (Trans.) căhală, s. f. (placă de faianță). Germ. Kachel (Cihac, II, 37; Mîndrescu, Infl. germ., 33; Borcea, 180; Gáldi, Dict., 191), prin intermediul pol., ceh. kachel, rut. kahlja, slov. kachla. Vezi definitia »
PRĂBUȘEÁLĂ, prăbușeli, s. f. Prăbușire. – Prăbuși + suf. -eală. Vezi definitia »
SEMIUNCIÁLĂ s.f. Literă de tipar reprezentând jumătate din mărimea unei unciale. [Pron. -mi-un-ci-a-. / < semi- + uncială]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z