ANGELOLATRÍE s.f. Erezie care constă în adorarea îngerilor. [Gen. -iei. / < fr. angélolâtrie, cf. gr. angelos – înger, latreia – cult]. Vezi definitia »

CLEISTOGAMÍE, cleistogamii, s. f. (Bot.) Autopolenizare. [Pr.: cle-is-] – Din fr. cléistogamie. Vezi definitia »

PROGENÍE s. f. prognatism. (< germ. Progenie) Vezi definitia »

CONTEMPERÁȚIE, contemperații, s. f. Impuls presupus a-și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea voinței către săvârșirea unui fapt, fără a-l determina însă. – Din fr. contempération, lat. contemperatio. Vezi definitia »

HIPSOCROMÍE s.f. Fenomen de deschidere a culorii ca rezultat al modificării structurii unei substanțe prin introducerea unui substituent în molecula corpului colorat. [Gen. -iei. / < fr. hypsochromie]. Vezi definitia »