toartă, toarte s. f. braț. Vezi definitia »

năboiálă, năboiéli, s.f. (reg.) șuvoi, puhoi, torent. Vezi definitia »

PANAȘÚRĂ s. f. decolorare a frunzelor verzi datorită lipsei unor substanțe minerale din sol sau în urma atacului virusurilor. (< fr. panachure) Vezi definitia »

țúrcă², țúrci, s.f. (reg.) 1. căciulă mare și mițoasă făcută din blană de oaie țurcană. 2. lână colorată, toarsă subțire. Vezi definitia »

TÍNDĂ, tinde, s. f. Încăpere mică situată la intrarea caselor țărănești. ◊ Expr. A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina. ♦ (Înv.) Coridor, galerie. ♦ Pronaos. ♦ Prispă, pridvor, cerdac. [Pl. și: tinzi] – Lat. *tenda (< tendere). Vezi definitia »