PUPILÁR², -Ă, pupilari, -e, adj. (Livr.) Care aparține pupilului, privitor la pupil. – Din fr. pupillaire, lat. pupillaris. Vezi definitia »

COPLANÁR, -Ă adj. (despre puncte, drepte, figuri geometrice) situat în același plan. (< fr. coplanaire) Vezi definitia »

HUSÁR, husari, s. m. (Înv.) Ostaș din cavaleria maghiară. – Din magh. huszár. Vezi definitia »

INFRANUMERÁR, -Ă adj. sub numărul fixat, necesar, obișnuit. (< infra¹- + numerar) Vezi definitia »

SPĂTÁR², spătari, s. m. Înalt demnitar la curtea domnească în timpul feudalității, care avea la început funcția de a purta la festivități spata domnească, iar mai tărziu pe cea de șef al armatei și al poliției. ◊ Mare spătar = comandant suprem al oștilor țării. – Ngr. spatharis. Vezi definitia »