LENCHI, lenchiuri, s. n. Situație favorabilă în jocul cu arșice. [Var.: lenghi s. n.] – Cf. tc. lenk „șchiop, schilod”. Vezi definitia »

ASACHI 1. Gheorghe A. (1788-1869, n. Herța), om de cultură și scriitor român. Studii de astronomie, arheologie, epigrafie, poetică, pictură la Lvov, Viena și Roma. Întemeietor al învățămîntului (Academia Mihăileană, 1835), al presei („Albina românească”, 1929) și al teatrului românesc (în 1816) în Moldova. A scris sonete (în manieră petrarchistă), fabule, balade, poeme fantastice („Turnul lui But”), influențate de clasicism și de preromantism, drame și nuvele istorice, prelucrări. Picturi cu subiect istoric. 2. Dimitrie A. (1820-1868), matematician român. Fiul lui A. (1.) Autorul primei lucrări originale românești de matematică („Asupra inversării seriilor”) și al primului tratat românesc de topografie. 3. Alexandru A. (1828-1868), grafician român. Fiul lui A. (1). A ilustrat cu litografii, naive ca factură, dar însuflețite de sentimente patriotice, nuvelele istorice ale tatălui său. 4. Ermiona A. (1821-1900, n. Viena), traducătoare română. Fiica lui A. (1), soția lui Edgar Quinet. Stabilită la Paris. Cronici muzicale, memorialistică („Memoires d’exil”), traduceri, corespondență (cu. V. Hugo). Vezi definitia »

a mișca din urechi expr. a mitui, a da mită. Vezi definitia »

ÎNVECHÍ, învechesc, vb. IV. Refl. A deveni vechi; a se uza, a se degrada. ♦ A deveni inactual, anacronic; a nu se mai folosi. ♦ (Despre vin) A se îmbunătăți cu trecerea timpului suferind un proces de maturizare, în urma căruia capătă buchet și însușiri gustative deosebite. – În + vechi. Vezi definitia »

BARNOVSCHI, familie de boieri din Moldova. Mai importanți: Miron B., domn al Moldovei (1626-1629 și 1633). Autor al unor reforme („așezăminte”) sociale, fiscale și administrative. Ctitor de mănăstiri (Bîrnova, Hangu; a terminat mănăstirea Dragomirna) și biserici (Barnovschi și Sf. Ioan din Iași). Ucis de turci la Constantinopol (1633). Vezi definitia »