ANTITÁNC adj. inv. împotriva tancurilor; anticar¹. (< fr. antitank) Vezi definitia »

FLANC, flancuri, s. n. 1. Extremitatea din stânga sau din dreapta a unei formații sau a unui dispozitiv de luptă. ◊ Loc. adj. (Mil.) De flanc = dintr-o parte. ◊ Loc. adv. În flanc (câte unul) = unul in spatele altuia. 2. Fiecare dintre cele două părți laterale ale peretelui abdominal, cuprinse între ultima coastă și șold. ♦ Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale peretelui abdominal la animale. 3. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale unui filet, ale unui dinte de angrenaj etc. 4. Foaie de carton special, folosită în poligrafie pentru prepararea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 5. Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. – Din fr. flanc. Vezi definitia »

zdrónc / zdrónca interj. Vezi definitia »

ANTITÁNC adj. invar. Care se folosește împotriva tancurilor; anticar¹. Armă antitanc. – Din fr. antitank. Vezi definitia »

parânc (= părâng) s. m. (pl. parânci) Vezi definitia »